Delicii de toamnă #2

Dragă... TOAMNĂ,

Căci despre tine este vorba astăzi. Despre tine și frumusețile tale. Despre cum poposești și ce lași în urma ta. Despre emoție, trăirii și stare de liniște.

Draga mea, ești atât de frumoasă, atât de pasională, atât de neprevăzătoare, atât de liniștită și totuși atât de controversată. Tu ești anotimpul ce prevestește frigul și zilele scurte. Tu ești cea care așterni în suflete liniște sau neliniște, gânduri și așteptări. Te credem urâtă, mohorâtă și neliniștită. Te simțim rece și apăsătoare, îngândurată și plină de mister.

 

Dar tu ce ne oferi dragă, TOAMNĂ?

 

 

Ne oferi culori. Nuanțe de galben, arămiu, cărămiziu, verde și câte și mai câte. Totul în jur scufundat într-o mare de culoare. Ești anotimpul cel mai colorat, cel mai viu, cel al culorilor și al mirosurilor grele, dar molipsitoare. Cel al covoarelor de frunze și al copacilor goi. Al crengilor ce formează o horă parcă legată mână de mână. Al buzelor roșii și obraji îmbujorați. Al meu și al tuturor cel îl iubesc.

 

 

 

Ne oferi peisaje. Peisaje parcă desprinse din basmele de odinioară. Peisaje cu mesaje frumoase și trăiri. Fiecare spunând o poveste, fiecare arătând ceva. Copacii, frunzele, culorile, toate transmițând gânduri neașternute pe coli albe de hârtie. Dacă ai privit vreodată un loc ce îți trezește o amintire sau te face să tresari, acela poate fi un loc descoperit toamna. Pentru că doar atunci poți observa lucruri ce altă dată ți se păreau banale. Dacă te-ai uita în fiecare dimineață pe fereastră să vezi cum se dezlănțuie toamna, probabil ai înțelege ce poveste poate spune în doar câteva secunde de priviri.

 

Ești atât de frumoasă, TOAMNĂ. Ești melancolică, visătoare și îmi dai o stare de bine și de liniște interioară. Ochii mei observă cât de frumos așterni lucrurile în jur. Nasul meu mă ajută să simt toată mireasma ce o lași în urma ta. Miros de plăcintă, de castane coapte, dovleac și miros de fum de la lemnele ce sunt aprinse în sobă. Urechile mă ajută să aud foșnetul frunzelor și a adierilor de vânt, iar gura mă ajută să spun cât de frumoasă ești TOAMNĂ și câte ne poți oferi.

 

Caracal, Parcul Constantin Poroineanu

 

București, Parcul Herăstrău

 

Caracal, Parcul Constantin Poroineanu

 

 

Caracal, Parcul Constantin Poroineanu

Caracal, Parcul Constantin Poroineanu

București, Parcul Tineretului


Ne oferi apusuri minunate. Cu fiecare zi și lună. Cu zile scurte în care apusul descrie emoțiile de peste zi. Cu soarele care pleacă și lasă mândra lună să cucerească cerul. Culori ale razelor de soare, ce se oglindesc în chipuri și ferestre. Cu fiecare apus ce spune o poveste, un sentiment și o emoție.

 

Și încet - încet se lasă noaptea și se zărește doar el, soarele, frumos, strălucitor și falnic. Zilele scurte și călduroase de toamnă sunt ceea ce își dorește oricine. Răcoarea dimineții, căldura de la prânz și serile liniștite. Dacă fiecare dintre noi s-ar opri o secundă în loc și ar privi în jur ar înțelege că și anotimpurile sunt precum sufletele noastre. Pot fi blânde și frumoase sau pot fi neliniștite și mohorâte.

 

 

 

 

Și totuși ....

Dragă TOAMNĂ,

Sunt una de-a ta. Sunt acea persoană care toamna o liniștește și o face visătoare. Și totuși de astăzi mai sunt fix 20 de zile până când toamna va trece pe lângă mine și îmi va mai adăuga un an. Un an al vieții mele, la fel ca ea, frumoasă și care are multe de oferit.

 

 

ADIO TOAMNĂ! În mai puțin de o lună ești plecată și dată uitării. În urma ta rămân amintiri, momente de neuitat și pe mine.

 

GRAȚIELA NANU